UIMITOR! Sonda Rosetta a descoperit oxigen în atmosfera cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko – VIDEO

Este o „surpriză totală”, au spus oamenii de ştiinţă europeni. Molecule de oxigen au fost descoperite din abundenţă în atmosfera cometei „Ciuri”, au dezvăluit, miercuri, cercetătorii de la Universitatea Berna din Elveţia, într-un studiu publicat în revista Nature. Această descoperire a sondei Rosetta ar putea pune sub semnul întrebării validitatea teoriilor actuale despre formarea Sistemului Solar.

Spectrometrul Rosina, unul dintre instrumentele-cheie ale misiunii Rosetta, a realizat mai multe măsurători ale gazelor prezente în coada cometei „Ciuri” între septembrie 2014 şi martie 2015, pe măsură ce aceasta se apropia de Soare. Rosina a descoperit că oxigenul molecular reprezintă aproape 4% (raportat la vaporii de apă) în norul care formează coada cometei. Acest procent a rămas stabil de-a lungul lunilor.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Acest oxigen molecular ar putea fi mai vechi decât Sistemul Solar, care s-a format în urmă cu 4,6 miliarde de ani. „Este cea mai surprinzătoare descoperire făcută până în prezent în jurul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko”, a declarat Kathrin Altwegg, cercetătoare la Universitatea Berna şi coautoare a acestui studiu. „Oamenii de ştiinţă nu şi-ar fi imaginat niciodată că oxigenul poate să supravieţuiască timp de mai multe miliarde de ani fără să se combine cu alte substanţe”, a adăugat ea.

Este pentru prima dată când cercetătorii descoperă dioxigen, mai frecvent numit oxigen molecular, într-o cometă, chiar dacă acest alotrop al oxigenului a mai fost detectat şi în alte corpuri cereşti acoperite cu gheaţă, precum unii dintre sateliţii naturali ai planetelor Jupiter şi Saturn.

„Va trebui, poate, să modificăm teoriile actuale despre formarea Sistemului Solar pentru că, pentru moment, ele nu prevăd prezenţa oxigenului molecular într-o cometă”, a declarat André Bieler, cercetător la Universitatea Michigan din Statele Unite, coautor al studiului.

Într-adevăr, explică jurnaliştii de la site-ul Science et Avenir, „va trebui să luăm în considerare faptul că oxigenul molecular care scapă din cometa «Ciuri» a fost ţinut captiv în nucleul ei” încă din timpul formării cometei, în acelaşi moment cu formarea Sistemului Solar. „Acest fapt înseamnă că Sistemul Solar a fost format dintr-un nor molecular anormal de cald”, au explicat autorii studiului.

Pe 6 august 2014, sonda Rosetta a ajuns în apropiere de cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko. În lunile care au urmat, sonda spaţială europeană a rămas pe orbita cometei, efectuând diverse manevre de apropiere şi de îndepărtare, până când a ajuns la distanţa minimală de 30 de kilometri faţă de cometa „Ciuri”, un corp cosmic din gheaţă, alcătuit din două bucăţi rotunde.

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”, după o călătorie de 10 ani în spaţiu, la bordul sondei Rosetta. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Totuşi, Philae a reuşit să colecteze o serie de date ştiinţifice fără precedent, despre care savanţii de la Centrul Aerospaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Germane (DLR) au spus că sunt „uluitoare”.

Potrivit Agenţiei Spaţiale Germane (DLR), instrumentele de la bordul robotului Philae au găsit deocamdată 16 tipuri de molecule organice, inclusiv 4 care nu au fost niciodată întâlnite pe comete.

După şapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoţeşte pe „Ciuri” în periplul ei prin spaţiu, dar rămâne la o distanţă destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze şi praf emise de cometă. Cercetătorii europeni nu ştiu cu certitudine dacă vor reuşi vreodată să restabilească o astfel de comunicare între Philae şi Rosetta.

Cercetătorii speră că eşantioanele obţinute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele – şi, poate, chiar viaţa – au evoluat. Rocile şi gheaţa din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o „capsulă a timpului”.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax